Democraţia, la noi, încă îşi consumă preistoria. Ea nu este dialog şi toleranţă şi economie de piaţă şi susţinerea valorii. Nu, ea este o tragere de şireturi practicată cu voluptate de toţi cei care n-au reuşit vreodată să-şi încheie propriile şireturi. Şi, atunci, trag de şireturile tale, în baza drepturilor universale ale omului de a trage de şireturi. Aşa se face că schimbul de opinii- care marchează că suntem diferiţi- degenerează în atac la persoană; că lupta politică- în care schimbarea este regula- se reduce la înjurătură şi ură viscerală; că indivizi fără cultură îi iau, pe cei care citesc cărţi, la mişto, în baza dreptului democratico-mârlănesc de a lua la mişto; că elevi care nu frecventează şcoala denigrează profesorii, acoperiţi de dreptul de a denigra, care este, cum ştiţi, un drept democratic.
Trasul de şireturi este comod, este la îndemâna oricui. Şi, de aceea, el se substituie democraţiei. Pentru că singurul efort ţine de instinct: să ai ochi buni şi să sesizezi pantoful cu şireturi. Apoi, automat, prin impuls, mâinile tale să deşire rapid nodul!
Ce te faci dacă "agenţii economici", din motive de rentabilitate, nu produc decât pantofi cu şireturi?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu