Cândva, nimeni nu ştie când anume, era Muzica şi Muzica era chiar lumea.
Sunet pur, armonios, clar şi unduios, limpede şi transparent, cald şi bun.
Şi toţi înţelegeau şi se bucurau şi erau fericiţi.
Şi lumina cădea cu blândeţe peste ei.
Dar la un moment neaşteptat, a apărut Zgomotul. Şi el a început să fie chiar lumea.
Sunet dur, crispat, ţipat, urlat, despicând cu violenţă tot ce întâlneşte în cale.
Şi nimeni nu mai înţelegea pe nimeni şi se războiau între ei, urându-se, urmărindu-se răzbunători.
Şi toţi au uitat Muzica, fără excepţie, ca şi cum n-ar fi fost.
Şi Zgomotul a triumfat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu